luni, 12 octombrie 2009

Oameni

Ma suport asa cum sunt. Nu ma supar nici pe mine, nici pe ceilalti. Doar ma enervez, repede. Cel mai tare ma enerveaza oportunistii si nu pot sa spun ca duc lipsa de ei. azi,ploaia a cazut in soapta. Nu am vazut-o nu am auzit-o, nu am simtit-o. A fost cald si aproape soare. Cel putin asa am crezut.

Tare as mai vrea sa dorm mult. Dimineata ma lipisem de pat si nu am mai vrut sa plec de acolo. M-am ridicat si la fel de mecanic am facut totul pana la redactie. Acolo m-am trezit. Nu stiu cum am ajuns.

Am trecut pe langa oameni fara sa ii vad. De mult nu mai vad oamenii. Sunt doar decor care te loveste uneori la urcare sau la coborare. Atunci ii simt si, de cele de mai multe ori i-as injura. Needucabili.

"La urcare faceti cutare..." " La coborare, cutare..." Ei, nimic. Ca oile. Printre ele mai sunt si vaci - netesalate, cu ochi umezi si privire tampa. La fel ca vanzatoarea de covrigi de la metrou.

Ea m-a facut sa protestez. Nu mai cumpar covrigi pt ca nu imi pace fata ei. Mai nou, am senzatia ca ii scuipa sau ca intre doua metrouri se scobeste in nas si dupa aia ni-i vinde noua.

Desi fara nicio legatura, Herta Müller nu mi-i draga. Poate pentru ca nu se vrea romanca. Poate ca, desi "ne-romanca", vorbeste impecabil romaneste...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Tu esti...