E dimineaţă şi te îndrepţi spre serviciu. Mai adormit sau cu chef de viaţă, atenţia trebuie să-ţi fie îndreptată, cu precădere, într-o singură direcţie – în jos, spre trotuar, scara blocului sau pardoseala de la metrou. Cu primul pas făcut din casă începe slalomul printre mucozităţi. Salivă, scuipat sau flegmă sunt cei trei termeni care definesc petele de pe stradă, pe care trebuie să fii aproape acrobat ca să le poţi ocoli în totalitate.
Oamenii scuipă de la geam, din mers, când stau cu cineva de vorbă, pe bancă, în parc sau la meci fac asta aproape instinctiv. Tinerilor li se pare cel puţin un test al bărbăţiei să poată scuipa insesizabil printre dinţi. Unii transformă prostul obicei într-o competiţie, alţii, într-o artă. Cei trecuţi de prima tinereţe scuipă pentru că aşa s-au obişnuit.
Nici seara situaţia nu este diferită. După o zi de trudă, strânşi în faţa blocului la o bere şi o pungă de seminţe, printre două vorbe şi-o înjurătură, amicii scuipă.
Aşa a făcut, în seara asta, şi ”domnul” cu ceafa lată care stătea sprijinit de o dacie părăsită pe trotuarul intens populat al unui cartier bucureştean din sectorul 6. Pentru că aşa i-a venit, a scuipat. Sfişcuit, rapid,aproape neobservat. Nu în faţa lui, pentru că s-ar fi stricat covorul din coji de seminţe pe care se străduise să-l aştearnă preţ de câteva ore, ci în dreapta sa. Trotuarul era populat, dar cetăţeanul nu se gândea că ar putea nimeri pe cineva, ci doar executa.
Am auzit şuieratul deja familiar pentru cartierele Capitalei şi l-am văzut pe bărbat întrorcându-se, brusc, cu spatele,ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Gestul a dat de bănuit. După numai câţiva paşi, m-am oprit şi, în lumina unei vitrine, am început să-mi analizez hainele. Pantalonii, ”nefericiţii”, ajunseseră în raza de acţiune a ”ţintaşului”. De la genunchi spre glezna stângă, pe o lungime de câţiva centimetri, se întindea surplusul de salivă al individului care, între timp, revenise la poziţia relaxată dinainte de ispravă.
M-am întors la el şi, privindu-l în ochi, i-am spus: ”Am venit să te scuip”. Desigur... că n-am făcut-o.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Tu esti...